Să pot să zăresc, ca prin vis, cele ce ne înconjoară.
De galben-agat ţi-s razele, calde şi moi
Egal deşi te reverşi, toţi am rămas diferiţi.
Ţi-aud lumina prea-clară venind tumultuos din abis
Aproape îmi pari. Mă atingi şi prin tine exist
Eşti caldă percepţie ce curge din timp către noi.
Când vei osteni să mai arzi, umbre albe vom fi.
O rugă de-o fi să înalţ spre albastrul din jur
Spre Zeul-demon ce în mituri te întrupează
Furnicile ce pământul împânzesc tu vei cruţa?
N-am vorbe să-ţi cer să rămâi fierbinte stea.
4 decembrie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu