duminică, 26 martie 2017

The Silent Scream That Dwells Within

The scream 
            beneath
                     the skin
Buried so deep
                     within
The more I try to peel
                         my skin,
to carve my flesh,
             my blood to clean
The more
        my cells
             they scream
                      within.

No sound, just pain. 
            I cry in vain.


26 martie 2017
 

sâmbătă, 10 decembrie 2016

Diferența

Diferența dintre pâine și zeu
                  e-un leu.
Diferența dintre zeu și pâine
                        e mâine.
Diferența dintre zeu și mine
                    e-n tine.
Diferența dintre tine și zeu
          sunt eu.


9.12.2016

luni, 18 iulie 2016

Sonet târziu

Eu te-am zărit aievea într-o zi de vară,
Cu pasu-ți tandru mugurii de mai zdrobind.
Blândețea ta mă arde și acum, amară,
Vara e scurtă, iar durerea mi-e absint.

Ochiul ceresc cu auriu te adumbrește,
De frumusețe nu te-ai despărțit nicicând,
Schimbarea doar de tine, gales, se ferește,
Din întâmplare doar pe tine neschimbând.

Cu moartea-umbră nu te vei vedea vreodată,
Cu veșnicia te-ai unit în trup și vis,
Vom adăsta sub stelele ce mi te-arată
În mine vei trăi, în versuri te-am închis.

Prea scurtă a fost vara și prea rece,
Dar frumusețea ta în versu-mi se petrece.


17 iulie 2016
Inspirat de sonetul XVIII de William Shakespeare.

 

joi, 7 iulie 2016

Descântec


Cadă peste noi
Stelele șuvoi
Peste noi să vină
Lună și lumină
Soarele să pice
Și să ne ridice
Până-n cerul mare
Din care-am venit
În care ne-om duce
Ca o umbră deasă
Și alunecoasă
Pe o rază mare
De lună și soare.

Stelele șuvoi
Cadă peste noi
Și să ne topească
Să ne izvodească
Iară din lumină
Bună și senină

Să cădem și noi
În dulce șuvoi
Pe pământul mare
Sub lună și soare.


6 iulie 2016


joi, 16 iunie 2016

Odă fără întoarcere

Nu credeam să-nvăț a stinge focul
ce mă arde mereu dureros de dulce.
Stelele spre care mi-am înălțat ochii
pururi neîndurătoare privesc înspre mine.

Ard de viu, mistuit de crudul venin.
Voluptatea liniștită a morții se-ascunde.
Toate apele mării nu pot să oprească
lenta curgere a nemiloasei dureri.

Renunț la speranța de-a reînvia vreodată.
Pe calea ce merg, soarele rece mă stinge încet.
Pasărea Phoenix mi-e crud călău, nu scăpare.
Hades m-așteaptă în lumea de umbre și gol.

Pe mine nu mă voi regăsi niciodată.
Lumina pe care o sper e topită-n neant.
Cele de-ntoarcere n-am, să m-opresc nu mai știu.
Aleg moartea dulce ce nu-mi dă de-ales.


Inspirată de Odă în metru antic de Mihai Eminescu.  
Iunie 2016

miercuri, 15 iunie 2016

Vei ramane

Te inspir odată cu mirosul de tei
Ești alături de mine,
        în irisul meu,
          în inima mea
Chiar dacă aș dispărea, tu ai rămâne
    în mirosul de tei,
      în privirea mea,
        în celulele fremătânde ale
           fostului meu sânge.

joi, 26 mai 2016

Ecuația iubirii

Să scriem ecuația iubirii
cu cifre, cu litere sau cu sânge
s-o scriem cu lacrimi, cu scrâșnete sau
                        lanțuri
S-o scriem cu picături de ploaie uscate
       apoi de căldura urii.
S-o lăsăm nescrisă, s-o lăsăm
                  nespusă.
Ecuația iubirii să tindă spre 1 și nu doar
                                     spre 0
Să transcendem ecuația ieșind din ea.


mai 2016