Ineluctabilitate

Sunt fiul părinţilor mei.

       în trup port ura şi dragostea lor

pentru oameni şi zei.

Spre un scop efemer şi străin mă târăsc.

Ineluctabil şi rece mă strigă. 

             Răspund.

Singur c-am fost m-am minţit înzecit

Sânge şi vis împărţim negreşit.

Sub pământ au ajuns. Sau în foc. Morţi

  aş zice că sunt, dar greşesc.

Carnea lor e eternă. Prin mine

                                     va dăinui.

Oriunde mă duc, şoaptele lor mă animă. 

Singur c-am fost m-am minţit înzecit

Sânge şi vis împărţim negreşit.

Aparent, în lumina lividă a zilei

                   mă văd şi mă ştiu.

În adânc, toţi străbunii se mişcă şi vor.

Prin celule îmi curge tainic venin.

Din mine pe mine nu pot să mă smulg.

Singur c-am fost m-am minţit înzecit

Sânge şi vis împărţim negreşit.

Apă nu este în lume destulă

          să spăl

Cruda esenţă ce dublul îmi ţese pe os

Oglinzi nu mai am, 

               amintiri n-aş mai vrea

Pe-un alb pergament o istorie nouă să scriu.

Singur c-am fost m-am minţit înzecit

Sânge şi vis împărţim negreşit.

5 februarie 2012