Surâzi. Deasupra noastră
soarele-şi aruncă egal lumina.
Doi armăsari ţi-ai înhămat la viaţă te trag
în direcţii diferite. Pleci?
Cealaltă e blondă, ca mine. Are în plus
aripi? Coroană? Săgeata lui Cupidon
nu face discriminări, mi-ai răspuns.
Îmi adun cioburile vieţii, am nevoie
de sprijin
să merg - umbrela sub care ne-am
sărutat prima dată.
Câinii urii dintre noi mă prind din urmă, mă
muşcă.
Lumea nostră s-a destrămat, castelul
s-a desfăcut în mici fragmente
de os, de venin.
Am căzut amândoi de la fereastra de sus. Tu ai
plecat, întreg, eu încă mă
adun,
bucăţi
în
sânge
rate.
Poezie scrisă cu ajutorul tarotului de Marsilia.
4 nov.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu