Cruda respirație

Atingerea ta mă reînvie.
Știu iar să respir și să fiu.
Cu voce divină
          topești visul-venin și în har mă retorni.

Cu tine alături descopăr fâșii de mister.
În extaz, aleg să renunț
                          la presiunea profundă din eu
și revin la superba și înfricoșătoarea
                                  splendoare de-a fi.

Desfac secundele cu respirația; refac
           legătura cu bolta cerească
                       din creierul viu și transfer
focul aspru ce curge etern din celulă în vis.

(Fragilul balans între spirit și eu iar va fi tulburat.)

Ecouri din vise trecute îmi fulgeră aerul; credeam
     că le pot îngropa în tăcere și vin,
dar fiece crudă respirație
    traduce impulsul-memorie și simt
             cum ghearele reci fantomatic mă strâng.

N-am aer curat în plămâni și nici sânge-cristal; încă
                 nu
                     pe mine mă am.

 12 aprilie 2016

                          

Mieție

Cu tine simt
         kinestezia iubirii de sine
Îmi las
        corpul
                liber
Să respire, să se miște, să fie
Nu-i restrâng
                 granițele
Nu-i tai
          aripile
Tu mă-nveți alfabetul visceral
                      al corpului
Îmi luminezi neuronii frenetici
Mă readuci pe mine mie
Alături de tine plutesc prin aer
             pășind pe pământ.

Valentinei, cu recunoștință.

Martie 2016

Mă respir

Vocea ta mă conduce spre vis.
Mă topesc și desfac încordare și chin.

Mă aduci iar pe mine în mine
              și simt
           molecule fragile de aer lichid.

Totu-i cald, totu-i greu și ușor
corpul blând reînvață să fie cum e.

Mă restrâng, înfloresc și respir.
În celule e liniște iar. Și în minte.

Respirația e lupa prin care percep
spațiul vid, spațiul plin și lumina.

Feedback la o lecție de Feldenkrais cu Valentina, martie 2016

Imanent

Cum sunt, cum nu sunt când dansez
                       nu contează
Vibrez și transcend corp și
                                        suflet și gând
Un pas tremurat nu-i greșit, ci
           mi-aduce
cunoașterea clipei din trupul plăpând.

Mă mișc și pe ritmul ce
          curge ca valul
Extazul, prin vine filtrat sângeriu,
    mă face să cred că nu-s eu,
              deși sunt.

N-am limite, iar izvorul
         din care mă nasc
e totuna
             cu sursa din care și tu ești creat.

Pășesc pe un ritm interior, iar sorgintea
          de sunet
                       creează vibrații prelungi
Un pas lângă altul, mă frâng,
            mă ridic
și reiau firul rupt al mișcării-extaz.

Cu tine mă-mbin, de tine iar fug
             și prin tine
pe mine mă pierd și refac
              fragila frecvență din sursa luminii
transcensă cu fiece sunet oftat.

Dansăm în oglinzi paralele
                  și visu-ți
pe-al meu îl străpunge cu fir de cleștar.
Deși divergenți, în final ne vom strânge
și viața-mister
           ne va umple
                             de har.

Martie 2016

Contrast divergent

Dansez cu ochii închiși.
Muzica mă separă pe mine
                           de mine.
Mă desfac în realități paralele și simt
           sângele meu e aici,
                     dar inima dincolo.
Umbra-mi albă îmi cade, în pas voluptuos,
pe decorul obscur și discret.
Mă preling - mă restrâng.
Divergent, aripi largi eu desfac
                  și prin vânt
cern celule și vis și mister.
Totu-i cald. Eu cu ochii închiși
                           lent dansez.

Dedicată Valentinei, martie 2016

Relaxare

Norii mângâie cerul
Respir odată cu brazii 
       și simt 
cum una cu munții devin. 
Raze clare și reci 
îmi adună gândirea prin lume trimisă.
Privirea e trasă de vânt, 
ochii moi ușor se desfac 
                      și primesc 
 soare cald, cer de-azur și huzur. 

Sinaia, 19 martie 2016

Valentina, deliciul întruchipat

Paşii tăi se nasc din pământ.
                   Cu fiecare
                   mişcare
te aliniezi energiilor
               din juru-ţi.
Eşti suma
       tuturor deliciilor vii,
                   zemoase şi moi 
Ne descoperi posibilitatea
                     fiinţării fragile, 
                     flexibile şi frumoase
Pe calea ta nu strivim flori
                   sub paşi uşori
Ci urcăm în cerul dulceţii
         de a fi liberi
         de a respira bucurie
         de a ne transcende trupul
îmbrăţişându-l.

Dedicată Valentinei de Piante, profesoara mea de suflet şi de trup.

16 martie 2016